Fiuminale
Smaritu l’ultimu paisanu Jean, e lenze dilasciate di Fiuminale ùn spulanu più chè ricordi à u ventu ...
Capo 0
Qualchì tettu chì spunta francatu u pughjale
Am Dm E
È l’ochju chì si perde circhendu à Fiuminale
Am G C
Piattu da u castagnu u s’amicu fidatu
E7 F G C
Chì per fà li un mantellu mai un hà risparatu.
E7 Dm E Am
Vicinu à e so casi hè postu un urticellu
È pè solu rimore chjuchjuleghja un acellu
Cantendu à più pudè pè fà crede à u mondu
Chì di ghjente oramai n’hè pienu lu circondu.
Ma s’hè spinta l’ultima lumera
F G C
Di issu paese piattu à mezu à i frasconi
E7 F G Am
U tempu s’hà pigliatu l’anima di issu rè
F G C
Ch’era soffiu di vita à e quattru stagioni.
G C E Am
Più indà un tenditoghju spugliatu è in l’attesa
Di sente torna addossu quella camisgia tesa
Si ramenta u tempu vestutu di lenzoli
Mani leste di donne è rise di figlioli.
A chjesa testimone di tanta spernuccera
Cerca anch’ella un cristianu per sente una preghera
È s’ellu ùn ci hè più tettu è s’ellu ùn ci hè più muru
Pare ch’ella ci dica « aiò entrite puru ».
Ancu u vechju zigliare frustu da e scarpate
Ghjace mez’à e petre di e ripe falate
Cum’è un sullatu persu ch’una guerra hà lasciatu
Spera un’ultima volta d’esse torna francatu.
È sopr’à a funtana dui vechji chjarasgi
Di u sole d’estate ne staccianu i ragi
Aspettendu dipoi senza mai stancà si
Quellu ch’à tutte l’ore venia à rinfriscà si.
Eric Barre